Franēois Villon
.

Īn săricică° roşă, 'n şar° pietros,
Īn var nestins, salitru° şi-apă vie,
Īn plumb topit, spre-a le răzbi vīrtos
Īn său şi-n smoală stinse īn leşie
Făcută din pişat si scīrnăvie,
Īn lăuturi de gaibe° cu jupele°,
Īn răzături de tălpi şi vechi obiele,
Īn crov° de-aspide°, 'n ierburi ucigaşe,
Īn fiere de bursuc, de lup, de helge°
Să fie fripte-aceste limbi pizmaşe!

Īn creieri de motan,  la-nnot fricos,
Lai° şi bătrīn, făr' dinte īn gingie,
Sau de zăvod, de tot atīt folos,
Turbat īn bale şi-n veninoşie.
Īn spumă de catīrcă-belalie°,
Tăiată de-a-măruntu din sīmcele°,
Īn  ape-n care-şi  bagă bot şi piele
Guzgani, broscoi şi lighioi vrăjmaşe,
Şopīrle, şerpi şi alte păsărele,
Să fie fripte-aceste limbi pizmaşe!^1
.
Īn viu-argint, pe mīini primejdios,
Şi-ntr-un buric de sălămīzdră vie,
Īn sīnge-ntins pe scīndurele, jos,
Pe la bărbieri, cīnd luna plină-nvie:
Una e neagră, alta prăzulie;
Īn carchini°, trīnji° şi-n căzile acele
Īn care doici īşi moaie-a lor făşcele°;
Īn spălături de fete drăgălaşe,
(Cin' nu pricepe n-a urmat la ele)
Să fie fripte-aceste limbi pizmaşe!

ĪNCHINARE:
Mări, trece toate-aceste bucăţele,
De n-ai cumva saci, site şi reţele,
Prin fundu-unei izmene  buclucaşe;
Dar, mai īntīi, īn scīrnă de purcele
Să fie fripte-aceste limbi pizmaşe!

Īn şoricioaică, smoală, ţipirig;
Īn var nestins, seu, zemuri de ciupearcă.
Īn plumb topit, (mai bine-aşa se frig !);
Cīt şi-n leşie,-n care să se stoarcă
Bahlemuri° de Jidaucă şi pişoarcă;
Īn zoi de zgănci° leproase cu clăbuci;
Īn răzuieli de tălpi din rupţi tuzluci°;
Īn sīngiuri° de năpīrci şi-unsori de moaşe;
Īn fieri de lupi, de vulpi şi de bursuci,
Răsfripte fie-aceste limbi pizmaşe!

Īn crieri de cotoi scīrbit de peşte,
Mīrtan bătrīn, ştirb, negru mai ales;
De javră, care tot atīt plăteşte,
Īn balele-i curgīnd, turbate ce-s;
Īn spume de catīr cu tignafes°,
Tocat mărunt de foarfeci, īntru totul;
Īn ape-n care şoacăţi° vīră botul
Şi broaştele rīioase-şi fac sălaşe,
Iar şerpi şi cu şopīrle trec de-a-notul,
Răsfripte fie-aceste limbi pizmaşe!¹

Şi īn chezap°, primejdios de-aproape,
Şi īn buric de-aspidă°, şi-n gurguie°;
Īn sīnge ce se uscă prin năstrape°
La bărbieri, cīnd luna plină suie;
(O pată-i neagră, alta e verzuie !)
Īn bube, trīnji şi-n jeg rămas īn băi
Īn care doici lăiesc la budigăi°;
Şi īn lături de fete de codoaşe
(De nu pricepi n-ai fost prin cuplărăi°)
Răsfripte fie-aceste limbi pizmaşe!

ĪNCHINARE
Măria Ta, de n-ai astar°, nici saci.
Ăst prīnz de soi tu strecură-l dibaci
Prin fund de braci cu scīrnă-n gogoloaşe.
Ci mainainte,-n balegi de godaci°,
Răsfripte fie-aceste limbi pizmaşe!

Īn şoricioaică, īn arsenic tare,
īn orpiment°, silitră°, var curat,
īn plumb topit, că arde şi mai tare,
īn său şi smoală-n care s-au spurcat
jidăucile cu scīrnă şi pişat
īn zoaie de picioare īmpuţite,
īn jeg de tălpi şi-obiele flendurite,
īn sīnge de năpīrci şi zoft° de boaşe°,
īn fieri din lupi, vulpi şi bursuci storcite,
prăjite fie limbile pizmaşe!

Īn creier de mīrtan° spăimos, ne-nstare
să prindă peşte, ştirb şi īngălat,
sau de dulău la fel ca arătare
lovit de turbă-n bale şi scuipat.
īn zgaibă de catīr răsofticat,
tocat mărunt cu scule ascuţite,
īn bălţile de şobolani bīhlite°,
de broaşte şi-alte lighioi vrăjmaşe,
(şerpi şi şopīrle, păsări cufurite)
prăjite fie limbile pizmaşe!¹

Īn sublimatul gata să omoare
şi īn buric de vipere-ngălat,
īn sīngele ce-ntins pe uscătoare
de bărbieri, cīnd luna s-a rotat
(cīnd negru, cīnd verzui stīnd īnchegat),
īn şancru, trīnji şi-n căzile-mpuţite
de cīrpa-n sīnge-a doicelor mestrite°,
īn spălătura curvelor poznaşe,
(de nu pricepi, n-ai dat de-aşa ispite!),
prăjite fie limbile pizmaşe!

ĪNCHINARE:
Stăpīne, de n-ai ciur, dīrmon° sau site
atunci strecoară cele pomenite
printr-un nădrag murdar la fund, din faşe;
da'ntīi īn scīrna scroafelor spīrcite°
prăjite fie fie limbile pizmaşe!