Am citit...

...şi vă recomand...

...aceste cărţi, dar răgazul de a le face...

 ...chiar şi cîte o scurtă prezentare îmi lipseşte pe moment...

...Aşadar, ori mă credeţi pe cuvînt,...

...ori nu.

        O lucrare monumentală, în 10 volume, a cîte aprox. 800 de pagini fiecare, reproducînd anastatic (fotocopiere) ediţia Socec din 1901. Apărută graţie mecenatului lui G.C. Păunescu - de s-ar repeta cît mai des asemenea gesturi! - cartea e de o incomensurabilă valoare etnologică, filologică şi literară.
        În 1919, la încheierea păcii de la Versailles, care consfinţea existenţa României Mari, Ion I. C. Brătianu punea pe masa conferinţei cele 10 volume ale lui Zanne, ca o mărturie tacită, dar peremptorie, a îndreptăţirilor noastre.

 

         Un volum de comunicări şi eseuri despre fondul,  formele şi rosturile televiziunii azi. Se remarcă, din punctul de vedere al opticii şi al gustului meu, textele pline de asprime faţă de slăbiciunile morale şi spirituale ale programelor de televiziune, texte semnate de Irina Budeanu (Televiziunea, un substitut de viaţă), Nicolae Cara (Televiziunea = mijloc de /in/formare sau /de/formare?), Al. Lazăr (Lupta pentru rating), Jeronimo Morscardo - ambasadorul Braziliei la Bucureşti (Conspiraţia minciunii), Geo Saizescu (Mass-media - o direcţie culturală).

 

         O analiză "tehnică" a tuturor elementelor versificaţiei (măsură, ritm, cezură, strofă), de pe o poziţie care schimbă radical modalitatea de percepţie şi dezvăluie unitatea internă a prozodiei româneşti. Trohaii, iambii, dactilii, peonii şcl. sunt aşezaţi ca-ntr-un "Tabel al lui... Mendeleev/Dinu", într-o logică impecabilă şi aşezată pe rigori matematice. Spiritul de geometrie e admirabil îmbinat cu cel de fineţe, autorul fiind un rafinat cunoscător de poezie, din care profuziunea de exemplificări e ingenioasă şi amplă în timp.

 

        Apărută în colecţia "Psihologie practică", cartea expune alert şi într-un mod agreabil, accesibil, modul de "decriptare" a unei largi varietăţi de gesturi, de la poziţiile mîinilor sau ale picioarelor, pînă la mimică. Stări de spirit, intenţii ascunse, trăsături de personalitate pot fi citite cu precizie în aceste semne gestuale.

 

        Istoricul britanic a alcătuit, pe baza unei documentări impresionante (arhive, ziare, Internet, mărturii directe) o istorie migăloasă a 14 ani tulburi (1990-2003). Viaţa politică (parlamentară, guvernamentală, preşedinţie) e urmărită minuţios, cu mai puţină aplecare spre aspectele sociale şi aproape deloc asupra celor moral-culturale. O anumită unilateralitate ideologică minează credibilitatea unei cărţi, altminteri interesante.

 

        Amintirile unei turiste tinere din anii '70 şi apoi, mature, din anii '90, se transformă într-un excurs istoric-sociologic-moralist în Bucureştiul anilor interbelici, al celor comunişti, al celor de azi. Autoarea prinde, à vol d'oiseau, atît figuri istorice, cît şi aerul străzii, al oamenilor comuni - străzi, imobile, magazine, maidane; comportamente, atitudini, metehne. 

        Naraţiuni fantezist-, dar şi analitic- memorialistice, cu bune inserţii reflexive, despre fiinţe feminine care i-au intersectat existenţa. Inteligenţă, farmec. Se aude mereu fîlfîitul aripilor inenarabilei sweet bird of youth.
 

        Marele lingvist american este şi un gînditor politic remarcabil, de o frapantă independenţă de spirit. În aceste dialoguri, el demontează clişee de gîndire şi de limbaj ale lumii Statelor Unite, dînd laoparte perdeaua de vorbe sonore care ascund uneori realităţi sordide. Adversar al "jandarmeriei" mondiale practicate de SUA, ca şi al războiului din Irak, Chomsky este un nonconformist doct şi precis.

 

        Atenţia mi-a fost atrasă cu precădere de însemnările de după 1940, jaloane ale spaimei şi ale dezgustului cărturarului în faţa contorsionărilor istoriei. Obligat să vîndă Academiei cărţi şi documente ca să aibă din ce trăi, G.T. Kirileanu poartă o corespondenţă asiduă, al cărei ecou se află în aceste pagini. Intimidarea produsă de ticăloşiile regimului comunist-bolşevic din România nu anulează francheţea multor opinii (v. e.g., cea despre G. Călinescu, p.283).
 

        Eseuri de o ironie uneori sprinţară, ludică, alteori tăioasă, caustică, feroce, despre metehnele societăţii americane. Autor al filmului Fahrenheit 9/11, care a luat Marele Premiu la Cannes, adversar deschis al lui Bush în ultima campanie, Moore are un umor pe cît de dur, pe atît de analitic...
 

        M-au interesat mai cu seamă următoarele studii (temeinice, obiective, documentate) din volum: A.-P. Iliescu, Maniheism politic şi eşec instituţional; C. Bocancea: Tranziţia politică şi imaginarul social; V. Boari, Corupţia politică şi efectele ei; L. Ştefan, PNŢCD - recrutare şi performanţă politică; D.A. Ilaş, B.C. Mihăilescu, De la autonomia locală la tirania locală. Studiu de caz: legea administraţiei publice locale; C.Constantin, C. Leş, R. Cherciu, Disfuncţionalităţi ale instituţiilor de creare a spaţiului public. Studiu de caz: Marius Tucă Show.
 

        Circa 350 de spuse memorabile, butade, replici usturătoare sau foarte expresive, din sec. al XV-lea pînă în 1989, cu explicaţii detaliate (mici schiţe de istorie colorată) asupra împrejurărilor cînd au fost rostite.
 

        Studii despre decodificarea unor elemente precum mimica, ochii-privirea, rîsul, zîmbetul, poziţia şi gesturile mîinilor, poziţiile picioarelor, atitudinea de ascultare, ţinuta vestimentară ale indivizilor aflaţi în ambianţă publică. Tratînd cu rigoare ştiinţifică traducerea semnificaţiilor unor detalii adesea foarte subtile, volumul nu este unul de "popularizare", fără, însă, a pierde din limpezime şi atractivitate.

          Amintiri redactate în mai multe etape (iulie 1989, 1990, 1997), în care autorul (n. 1914; trăieşte, actualmente, în Israel; cunoscut mai ales prin pamfletul ideologic împotriva lui Arghezi, Poezia putrefacţiei sau putrefacţia poeziei, 1947) are luciditatea de a nu se disculpa, tratînd cu francheţe şi propensiune analitică ororile fizice şi spirituale ale anilor bolşevismului românesc. Personaje principale sunt Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Lucreţiu Pătrăşcanu, Chişinevschi, Ceauşescu ş.a. - dar şi "limba de lemn", campaniile ideologice, "cultul personalităţii", "problema evreiască" etc.
 

        "• Pe planetă sunt doar 1% oameni de ştiinţă, iar restul de 99% sunt oameni de neştiinţă.
         • Dantura perfectă a pianului...
         • În mod sigur, cămaşa lui Cristos n-a avut buzunare!
         • Ce ciudat: lumina Soarelui, care e mama culorilor, tocmai ea decolorează totul pe pămînt!
         • În România există numai două anotimpuri: seceta şi inundaţiile.
         • Parfumul de fîn proaspăt cosit ar trebui inclus printre stupefiante.
         • Europa, doica bătrînă a Americii..."

          Amintiri şi confesiuni ale nepoatei lui Nicolae Ceauşescu (fiica fratelui mai mare, Marin Ceauşescu, cel care s-a sinucis la Viena, în dec. 1989), conf. univ. la Facultatea de Limbi şi Literaturi Slave la Universitatea din Bucureşti.
          Scrisă într-un stil deosebit de agreabil, de mare naturaleţe şi, pe alocuri, cu un nonşalant umor amar, cartea evidenţiază nu doar un cert talent literar, ci şi o inteligenţă lucidă, scrutătoare. Subiectiv, desigur, dar nu pătimaş, nu partizan, autoarea restabileşte adevăruri deformate de clişee gazetăreşti sau de maniheisme ideologice, punîndu-i pe membrii familiei Ceauşescu într-o lumină plauzibilă, umană.

          Din Introducerea la ediţia a cincea (redactată în 1999:
          "Cum ar fi putut un spirit tînăr, după război, să nu fie tulburat de cele două afirmaţii care structurează cartea lui J. Schumpeter¹ : «Poate capitalismul să supravieţuiască? Nu, nu cred că poate» şi «Poate socialismul să funcţioneze? Cu siguranţă că poate»"² .
^{____________________}
                  1) Important economist austriac, ministru de Finanţe al ţării sale, profesor la Harvard, autor al mai multor lucrări de însemnătate majoră.
              2)  J. Schumpeter, Capitalism, Socialism and Democracy (with a new introduction by Tom Bottomore), Harper Torchbooks, New York, 1976, 432 pp. (n. GP)

    


          Amintirile Suzanei Andreiaş (n. 1923), şefa de personal, timp de 30 de ani, a reşedinţelor preşedintelui N. Ceauşescu. O viziune simplu-umană a familiei Ceauşescu, cu multe detalii semnificative.

    


          O imagine neconvenţională a structurilor şi
(r)evoluţiilor secolului trecut, pe toate coordonatele: politic, social, cultural, economic. Cartea ne ajută, efectiv, să înţelegem lumea în care am trăit şi trăim. O meditaţie, continuu sprijinită pe fapte, asupra perspectivelor.

    


          Un eseu care a stîrnit lungi discuţii în presa culturală, despre unele grupări intelectuale şi mijloacele lor de auto-promovare, nu întotdeauna imaculate spiritual.

   

         O amplă biografie, scrisă cu o remarcabilă neutralitate şi egalitate a tonului, sine ira et studio, despre o figură a României moderne asupra căreia istoria abia îşi începe lucrarea.

 

           Monografie exhaustivă: Napoleon şi epoca sa, cercetaţi din toate unghiurile esenţiale posibile: cel uman (psihologic-moral), cel politic (intern şi internaţional), cel social-economic (meserii, îndeletniciri, averi, banii, viaţa cotidiană) şi cel cultural (literatura, pictura, sculptura, opera lirică, moda, stilurile arhitectonice, mobilier etc.), într-un stil care îmbină cu virtuozitate cursivitatea agreabilă cu documentaţia riguroasă.

 

          Mărturii care creionează, ca într-un vast puzzle, din crîmpeie, pe "teme"  (locuinţă, restaurant, soia, blugi, coadă, electricitate etc.), atmosfera deceniului 9 socialist.

 

           "O carte despre acele idei purtătoare de promisiuni, cum par a fi ideile politice, ar trebui, oriunde în lume, să aşeze la temelia ei tulburătoarea constatare că Isus Cristos «şi-a început Evanghelia afirmînd de nouă ori existenţa fericirii» (Nichifor Crainic) (...). În cuprinsul cărţii noastre, ne-am propus să cercetăm promisiunile principalelor idei politice izvodite de omul autonom..."
                                                 Ilie Bădescu
 

          Un tînăr eseist inteligent, aflat nel mezzo del cammin (35 de ani), cu un scris vivace şi natural, pe temele cele mai presante: globalizare, integrare, clişee culturale, clişee politice. Chiar dacă nu i-aş da în fiecare locşor dreptate, îi admir cursivitatea, firescul şi claritatea gîndirii.
 

        
          Acelaşi mărunt incident, relatat în zeci de maniere diferite, virtuozitate de care numai acest maestru al ludicului stilistic, Raymond Queneau, este capabil.
         El face un "cuplu formidabil" cu prefaţatorul, nimeni altul decît excepţionalul eseist Luca Piţu, titan al cajvano-românei.

         În fond, merită citită, chiar condescendent, şi muza, aşchie sărită aproape de marele trunchi, într-o ediţie pe cît de migăloasă, pe atît de serioasă.

         Volumul conţine o amplă selecţie, operată chiar de Arghezi, de gînduri despre om şi viaţă, din întreaga sa operă unele inedite, pînă azi.. O Addenda excepţională oferă, pentru prima oară în volum, textele publicate de Arghezi în Gazeta Bucureştilor, în 1918, din cauza cărora a făcut cîteva luni de închisoare, la Văcăreşti.

        "Dragostea fără jertfă nu e dragoste, e ticăloşie" (p. 30).
        "Împovărează-ţi viaţa , ca să o meriţi, fă-ţi o suferinţă îmbelşugată" (p. 54).
        "Trebuie să ştii şi să displaci, nu numai să faci plăcere. Tot în da şi niciodată nu, prosteşte" (p. 186).
        "Rămîne sfertul din ce-ai făcut" (p.199).

 

        "Corneliu Vadim Tudor este, înainte de toate, un poet de autentică vibraţie, cu sunet adînc şi tulburător" (Ana Blandiana, 1970).
        "Poetul nu scrie, ci recită, simţindu-se permanent în faţa unei săli pline, în care fiecare om îl ascultă ţinîndu-şi respiraţia pentru a nu scăpa nici o inflexiune a vocii sale" (Alex Ştefănescu, 1977).
           "Mamă frumoasă, primul meu rai,
              Fă o minune, te rog mai stai
              Dulce lumină, ram de măslin
              Încă nu-i vremea, mai stai puţin!..."
                                     (Mulţumesc, iubită mamă, p. 7)

          O cercetare pozitivistă a faptelor şi evenimentelor relatate în cărţile sacre; Biblia citită cu ochiul, respectuos şi critic în acelaşi timp, al istoricului şi arheologului, care caută temeiurile irefutabile ale fiecărui cuvînt al Cărţii.

          O descriere, bogat ilustrată, a artei unui popor mare, transformată, timp de peste un deceniu, în instrument suprem al propagandei. Noi, cei care am trăit în comunism, vom regăsi un mare număr de trăsături comune.

          Apărută în 1997, la Oxford, cartea lui Maurizio Viroli, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Princeton, urmăreşte evoluţia istorică a conceptelor de patriotism şi naţionalism, dovedind că, în esenţă, cei doi termeni înglobează acelaşi sentiment fundamental.

           Ultimul sfert de oră din viaţa a 1200 de oameni celebri, din antichitate pînă în vremurile noastre: atitudinea, cuvintele spuse în ultimele clipe. O carte de înţelepciune, microscop fixat pe acele tulburătoare momente de trecere din fiinţă în nefiinţă.

          Cercetătorul de la Iaşi, prof. Stelian Dumistrăcel, investighează 300 de expresii româneşti (precum cea din titlu), descriindu-le originea, devenirea, variantele, semantica, atestările, corespondentele străine etc.

   
        O critică a capitalismului (în special a "consumismului" lipsit de orizont spiritual), dar şi a criticilor sterili ai acestuia.

           Gabriel Dimisianu ("Dimi") ştie, pur şi simplu, să nareze, are talent de povestitor, şi istorisirile sale, cu subiecte din lumea literară a anilor '50-'90, te "prind". Sunt admirabile, pe lîngă simţul valorii şi al măsurii, şi lipsa maniheismului cu care autorul revede trecutul, precum şi umorul delicat, catifelat care glazurează textele.


a
 

 
              Am spus, şi în acest sait şi în alte locuri, că vulgaritatea, grosolănia, mitocănia care proliferează azi nu nestînjenite, ci oficial încurajate, vor degrada sensibil acest neam, fenomenul e-n plin avînt. Pagini excelent scrise din această carte mă confirmă, din păcate. Voi reveni.




a