PARTIDUL ŞI PARTIDA¹

ROMĀNA ĪN „HAR-COV“

(Informare cu privire la constatările făcute īn urma vizitei īn judeţele Harghita şi Covasna)

19 octombrie 1997, informare, plenul Senatului.
Textul e redactat īntr-un stil quasi-oficial īntrucīt
a constituit şi un “raport” prezentat conducerii Senatului.

            Vizita a avut loc īn perioada 14-15 octombrie a. c. şi a avut ca scop cunoaşterea nemijlocită a unor aspecte ale īnvăţămīntului din această zonă.
            Īn ciuda unor şicane, din partea inspectoratelor şcolare judeţene, cu privire la calitatea „oficială sau nu“ a senatorului George Pruteanu, preşedinte al Comisiei pentru īnvăţămīnt şi cercetare ştiinţifică a Senatului, au putut fi vizitate totuşi unele unităţi şcolare şi s-au putut trage unele concluzii īn legătură cu procesul de īnvăţămīnt.
           Impresiile au fost şi bune şi rele. Astfel, 1a Liceul "Marton Aron", liceu de elită, dl Pruteanu a asistat la ora de limbă romānă ţinută de profesorul Balazs Lajos şi a fost plăcut impresionat de calitatea predării. Īn alte părţi īnsă, lucrurile au stat altfel.
            S-au constatat carenţe grave īn procesul didactic de cunoaştere şi utilizare a limbii romāne, atīt la profesori cīt şi la elevi. Au fost situaţii cīnd elevii cu care s-a oprit să discute nu au putut nici măcar să-i răspundă la "bună ziua", sau la īntrebări elementare, pentru că nu ştiau romāneşte. La una din şcoli, profesoara care preda limba romānă vorbea foarte greu romāneşte, īl socotea "poet" pe Ion Creangă, iar răspunsurile elevilor erau īn limba maghiară.
           Am avut şi dorinţa de a asista la o oră de istorie sau geografie, dar pentru asta ar fi fost nevoie de un traducător, pentru că aceste două materii se predau īn limba maghiară. Ceea ce este şi mai incorect e faptul că īn unele şcoli se predau istoria şi geografia Ungariei.
            S-a constatat īn această zonă fenomenul de "maghiarizare" a şcolilor romāneşti. Profesorii cu care s-a stat de vorbă īn cadru oficial au informat că īncă din 1990 maghiarii au dorit separarea şcolilor romāneşti de cele maghiare. Īn cursul celor şapte ani s-au format şcoli maghiare şi şcoli romāneşti. Au rămas şi şcoli mixte, īn care īnvaţă atīt elevi romāni cīt şi elevi maghiari şi īn care predau profesori de ambele etnii. La secţia romānă s-a introdus obligatoriu studiul limbii maghiare, iar diplome la concursurile şcolare (au fost īnmīnate două, ca exemplu) sunt redactate īn limba maghiară.            
            S-a constatat că īn unităţile şcolare predomină o stare de nelinişte, teamă şi insecuritate. De exemplu, la īntīlnirea cu personalul didactic de la Liceul "Octavian Goga" multe voci (din rīndul celor circa 40 de profesori prezenţi) au afirmat că nu s-a resimţit, pīnă īn acest an, aşa de acut această stare. Unii profesori s-au plīns că toţi factorii responsabili (la nivelul inspectoratelor judeţene) conduc problemele īn aşa fel īncīt profesorii romāni să fie determinaţi să părăsească posturile din şcolile mixte şi chiar din zonă.
            Īn cursul unor discuţii de la Prefectura judeţului Covasna cu reprezentanţii filialei locale a PNŢCD (la care a participat şi domnul prefect Gheorghe Tatu) s-a desprins ideea necesităţii unei conclucrări armonioase īntre centru şi teritoriu, mai ales īn cazul judeţului Covasna, unde populaţia romānească este minoritară. Filiala locală a PNŢCD şi-a manifestat sprijinul total pentru demersul senatorului George Pruteanu.
            La īntīlnirea de la Primăria oraşului Īntorsura Buzăului cu reprezentanţi ai societăţii civile, cadre didactice, reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Romāne şi īn prezenţa prefectului judeţului şi a primarului din localitate, profesorii au ridicat problema maghiarizării īnvăţămīntului romānesc din zonă, precum şi a apariţiei manualului de "Istorie a maghiarimii“ care īn unele şcoli īnlocuieşte manualul de Istorie a romānilor. Totodată autorităţile locale s-au plīns de reticenţa conducerii Consiliului Judeţean privitoare la unele aspecte de conservare a elementelor de istorie romāneascā din zonă.
            Vizita īn judeţele Harghita şi Covasna a relevat anumite tensionări, uneori create artificia1, mai ales īn problema studierii limbii romāne īn şcoli, precum şi īn problema scrierii bilingve īn situaţii total inoportune. De asemenea, s-a evidenţiat o tendinţă a majorităţii maghiare de „enclavizare" a zonei, de "separatism" cu orice preţ. Pe plan social şi profesional, sentimentul de nelinişte şi insecuritate, generat de comportamentul nu īntotdeauna corect şi fair-play al unor persoane de etnie maghiară cu prerogative decizionale, generează disfuncţionalităţi, scăderea calităţii īnvăţămīntului, riscul unor animozităţi şi conflicte deschise. Reprezentanţii UDMR, pe plan local şi central, trebuie rugaţi să facă tot ce le stă īn putinţă spre a evita acutizarea acestor fenomene şi, pe cīt posibil, eliminarea lor, īn spiritul legii, al bunei-īnţelegeri, al toleranţei reciproce.
            Īn concluzie, problematica didactică şi socială (cu componentă naţională) constatată la faţa locului prezintă şi aspecte grave, īn legătură cu care PNŢCD, ca principală forţă politică la ora actuală, trebuie să-şi manifeste profunda preocupare.