(123-16.VII.1997) UN SOFISM
Lăsaţi-mă , vă rog, să plīng pe umărul dv.! Multe se mai pot
face cu cuvintele! Dv. ştiţi că, pe līngă misia asta de seară, mai am şi o
alta, īntr- o instituţie foarte importantă, unde se lucrează din plin cu
cuvintele. Unele persoane de acolo au un teribil "talent" de a deforma prin
vorbe realitatea. Ei īncearcă să-ţi arate că albul e negru şi viceversa. Am
să mă substitui, numai īn această seară, ca avocat al diavolului, acestor
pezevenghi şi am să vă dovedesc că A CĪŞTIGA este egal cu A PIERDE, deşi
cele două verbe sunt diametral opuse. Īmi voi aduce īn acest fel contribuţia
la... nu la dezvoltarea, ci la dezvăluirea păcătosului stil sofistic.
(Dar staţi puţin, ca să fie toată lumea īn
temă: ce-i acela sofism? E un raţionament cu aparenţă logică, prin care se
poate dovedi aproape orice dar care are un viciu fundamental, numai că
bine ascuns, bine mascat).
Un om avertizat face cīt doi, zice un dicton deştept, aşa că
eu sper că vom face un pas īnainte.
Īncep, deci, o subtilă experienţă de magie logică, prin care voi
proba că a cīştiga e egal cu a pierde. Vă rog să fiţi foarte atenţi, ca să
nu spuneţi că am profitat de iuţeala mea de gură şi nebăgarea dv. de seamă.
Ajutorul meu īn această experienţă nu va fi David Copperfield (i-l las
Claudiei Schiffer), ci marele sofist al Antichităţii, Protagoras. Acum,
atenţie:
Protagoras din Abdera avea un discipol, pe Euatlos, pe care o dată cu avocatura l-a īnvăţat şi meşteşugul logicii, dar şi pe acela al sofismelor. Pentru lecţiile pe care i le-a dat, Protagoras i-a propus lui Euatlos o īnţelegere convenabilă: la primul proces pe care īl va cīştiga, tīnărul īşi va plăti datoria faţă de maestru. Au bătut palma, dar ce te faci că timpul trecea, lecţiile se terminaseră de mult şi Euatlos nu se grăbea să intre īn avocatură. A răbdat Protagoras cīt a răbdat, pīnă cīnd s-a săturat şi l-a dat pe Euatlos īn judecată, cerīndu-i plata pentru lecţii. Protagoras era foarte sigur că, oricum, īşi va căpăta banii; raţionamentul său era următorul, i l-a şi spus īn faţă lui Euatlos:
Euatlos l-a ascultat liniştit, după care l-a luat pe marele său profesor, cum se zice, "īn coarne" şi i-a replicat aşa:
|
Aici povestea se īncheie,
datoria mea de a va demonstra īn două feluri că a cīştiga e egal cu a pierde
a fost īndeplinită, astept mulţumirile preşedinţiei şi ale executivului.
E rīndul dv. să-mi scrieţi dacă īn magica experienţă
logico-sofistică aţi descoperit vreo fisură. Vă urez succes. Ave!
George PRUTEANU |