(79-3.VI.1997) TRADUCERI (I)

          Bun ivning°. Qă dize vu if ai spic īn mai cantri dă traducsion?° Je mă pansă qă se un sujet interesant°. On tradiu bocu, de film et des livres°. Mais j'ai peur qu'il y a beaucoup d'inadvertences.
          Meine Damen und Herren: azi va fi vorba de traduceri şi anume, cu precădere, de cele proaste şi foarte proaste. Multe din scrisorile pe care le primesc pun această problemă. Am ales pentru azi (şi nu doar!) cīteva din cele mai grozave. Dar, mai īntīi, puţină teorie.
          Eleva Aurora Ionescu din Iaşi īmi adresează două īntrebări retorico-doctrinare: 1) trebuie să posede traducătorul talent literar? şi 2) italienii spun "traduttore-traditore" (adică: traducător = trădător); ce sens are acest dicton? Sunt īntrebări, aş zice, aurorale, adică referitoare chiar la fondul şi temelia problemei. Pe-foarte-scurt, răspund: 1) da, traducerea literară cere talent, e o artă ca şi dansul, muzica sau poezia; 2) sensul acestui sceptic dicton e că prin orice traducere dintr-o limbă īn alta, ceva se pierde, cel puţin o părticică din original e "trădată", adică deformată, denaturată. E adevărat; dar cu cīt traducerea e mai bună, cu atīt zonele denaturate sunt mai puţine. Am avut şi avem īn ţara asta excelenţi traducători de proză (Mircea Ivănescu, Taşcu Gheorghiu, Antoaneta Ralian) sau de poezie (Coşbuc, Philippide, Zeletin, Buznea, Vulpescu, Doinaş) şi de aceea zic că e mare ruşine ce se-ntīmplă acum prin traducerile, vai de capul lor, ale unor cărţi sau filme. Iată, concret, cīteva mostre de asemenea catastrofe, spicuite din scrisorile minunaţilor mei corespondenţi, cărora le mulţumesc pentru informaţii. Se cuvine să-i numesc, astfel, pe următorii: Mariana Gligor din Ploieşti, Maria Straub-Petruţiu din Oradea, Claudiu Gh.Ioan, Liliana Proca, Ruxandra Ioan şi Florin Hera din Buc. Mi-au fost, de asemenea, utile şi scrisorile, pe aceeaşi temă, de la Irina Ionescu din Piteşti, Mihaela Iancu din Vaslui şi Anca Niţu din Buc.

          Şi acum, exemplele, unele incredibile. Să īncepem cu engleza. Īntr-un film, copilul i se adresează preotului cu cuvīntul tata, deşi acela nu-i era deloc tată: traducătorul ignoră cu seninătate faptul că īn engleză "father" īnseamnă fie tată, fie părinte, preot, slujitor al bisericii; avem īn romānă un cuvīnt care serveşte bine acest echivoc, cuvīntul părinte - acesta trebuia folosit.
          Īn acelaşi film, puştiului i se cere la un moment dat să "conjuge verbul agricola, agricolae", aiureală perfectă, pentru că agricola,-ae  e toată ziua, din zori şi pīnă-n noapte, substantiv (īnseamnă agricultor) şi nu se lasă conjugat orice i-ai face; poţi, cel mult, dacă te pricepi, să-l declini. Tot acolo, conform agramatei subtitrări, o anumită crimă se petrece "īn curtea căilor ferate", ca şi cum "căile ferate" ar fi, aşa, un fel de căsuţă cu ogradă şi pridvor. Īn fine, īn aceeaşi peliculă strīmb tălmăcită aflăm că, īn urma primirii unei decoraţii, un personaj devine "comandant al Imperiului Britanic" (e ceva, nu?), cīnd de fapt titlul ce i se conferise era acela de "comandor".
          Īn traducerea filmelor, sindromul "furculision" (sau, i-am putea spune la fel de bine: sindromul "tambour d'instruction") al Chiriţoaiei lui Alecsandri face ravagii. Ce-i cu acest sindrom? Păi, inculta Chiriţa nu ştia că, pe franţuzeşte, furculiţă se spune fourchette, şi atunci ea forma cuvīntul după romānă; la fel, vrīnd să spună despre careva că e "tobă de carte", caraghioasa damă traduce vorbă-cu-vorbă: tobă-tambour, carte-instruction - şi gata perla neagră! Dar ce te faci dacă Chiriţoaia fuge din Bīrzoienii ei şi se angajează pe la niscaiva televiziuni, ca traducătoare? Ţin'te furculisionuri! De-un paregzamplu, concret: īn alt film de pe micul ecran, sintagma "Library of Congress" era tradusă, la modul furculisionic, cu "Librăria Congresului", cīnd ştiu şi pruncii nevinovaţi (nu trebuie să fi tambour d'instruction pentru asta!) că "library" īnseamnă pe englezeşte "bibliotecă", iar cea a Congresului American e una din cele mai mari din lume!
          Mai vreţi un furculision anglo-romān? Să vă servesc unul dīntr-un roman de Agatha Christie, tradus de o doamnă cam Tulbure: "Ce exact v-a făcut să credeţi asta? īntrebă ea". Acel "ce exact", care sună, vorba unui cunoscut om politic, "ca dracu'", este tălmăcirea cu furculisionul a englezescului "what exactly", care-nseamnă "ce anume" sau pur şi simplu "ce"!
          Ei, dar e lung subiectul, ba e lat! / şi fin'că-i foarte dezvoltat / eu şi pe mīine mi-am lăsat / de comentat! Nu, serios, staţi pe-aproape mīine, că va fi o !dizenterie de briliante şi o foamete de cīntăreţe, ceva ce nu s-a văzut! Iar poimīine, joi, īn nici un caz să nu lipsiţi, că vine Hamlet la DOVSMS!
         

(80-4.VI.1997) TRADUCERI (II)   

          Bon truve, eme telespectateurs°. Et dans să soir săra parole de traductions°. Bien siur, de traductions move et tres mauvais.° May I have your atenşăn, please?° Alora, venite acanto di me e scoltate queste cose incredibile!° ¹
          Unde exact am rămas ieri? La limba engleza, tradusă bestial prin unele cărţi sau filme. Motivele sunt atīt de ordin strict lingvistic, adică o superficiala cunoaştere a limbii străine şi a limbii romāne, cīt şi de ordin mai larg cultural, adică mari goluri īn instrucţie, care lasă loc de manifestare gafelor. Iată nişte exemple (precizez şi azi, cu riscul de a părea pisălog cu aceste pomelnice, dar probitatea mă obligă, că multe citate mi-au fost furnizate de inteligentele scrisori primite de la: Mariana Gligor-Ploiesti, Maria Straub-Petruţiu - Oradea, Claudiu Gh.Ioan, Liliana Proca, Ruxandra Ioan şi Florin Hera, din Buc.).

          Şi acum, exemplele: Īntr-unul din episoadele unui serial, cineva spune, īn englezeşte: "Ar trebui să-l īntrebăm şi pe Neville Chamberlain". Neville Chamberlain a fost un faimos politician englez, prim-ministru īntre cele două războaie, promotor, din păcate, al conciliatorismului cu Hitler (a şi semnat acordul de la München, care lichida Cehoslovacia). Bun. Cum apare, īn subtitrare, traducerea acelei propoziţii? Apare aşa: "Ar trebui să-l īntrebam şi pe şambelanul din Nevil"!! Această zguduitoare boroboaţă aminteşte de o alta, intrată deja īn anecdotă, cea cu "Generalul Store", adică traducerea tembelă a denumirii "General Store"- "Magazin general, cu de toate". Şi mai aminteşte de o boacănă, reală, de care am vorbit mai de mult : o agenţie informa, īntr-o ştire, că "generalul Anzeiger a afirmat cutare şi cutare"; dar nu există nici un general Anzeiger; Anzeiger, pe nemţeste, īnseamnă vestitor, curier, mesager, şi confuzia a fost posibilă (dar numai la nivel de ageamiu) īntrucīt īn germană substantivele se scriu cu literă mare, de aceea cuvīntul a fost luat drept nume de persoană; de fapt,"General Anzeiger" e un ziar şi denumirea sa s-ar putea traduce prin ceva similar cu Curierul naţional.
          Dar să ne-ntoarcem la John Bull şi să vedem cum īl mai traduce Bulă īn romāneşte. Īn filmul Şogun, un japonez al anului 1600 se adresează smerit altui japonez, spunīndu-i "Stăpīne, uite aşa şi aşa". Īn engleză (filmul era vorbit īn engleză) "stăpīne" e "my lord". Traducătorul nostru nu stă mult pe gīnduri, intră īn rīnduri şi tălmăceşte, vorba lui Matei Caragiale, oblu, berbeceşte: "lordul meu"!! Asta, stimaţi telesp., e tot aşa de gogonată ca şi cum l-am numi pe Bill Clinton "voievod" al Statelor Unite!
          Alte exemple de engleză chifligită pe micul ecran: īntr-un film cu juni voioşi, unul zice că: "4 iulie e vacanţa mea preferată!" - dar aici cuvīntul englezesc holiday  nu-nseamnă vacanţă, ci sărbătoare.
          Īntr-un film cu medici, un chirurg zice că trebuie să se ocupe de "patella" pacientului... V-aţi dat seama ce are de gīnd? Ca să vă daţi seama, ar trebui să ştiţi fie latină, fie engleză, fie medicină - ceea ce traducătorul n-a ştiut, fiindcă dac-ar fi ştiut, n-ar fi lăsat pe ecran acest misterios cuvīnt, ci ar fi pus echivalentul său romānesc, care nu e altul decīt banalul "rotulă" (rotula de la genunchi).
          Tot acolo apărea cuvīntul "location" care īnseamnă localizare, pozitie, amplasare - dar era tradus cu noţiunea financiar-administrativă de "locaţie", care mergea ca nuca-n perete. După cum vedeţi (adică după cum auziţi!), aici suntem īn plin sindrom "furculision", dar īn varianta, băgată peste Mīnecă, "furculişn"! Există, īn serialele latino-americane de care gem şi mug şi urlă şi nechează micile ecrane, există, īn acestea, varianta "furculisiones"; astfel, de ex., mi se spune că verbul spaniolesc "comprometer" e tradus mereu "la furculiţă" cu "a compromite", cīnd el īnseamna a responsabiliza pe cineva, a obliga.
          Dl Radu Ilarion Munteanu din Buc. īmi semnalează că īn filmele străine, cīnd se vorbeşte o altă limbă străină, traducătorii se fac că plouă, adică, nepricepīndu-se, nu traduc deloc.
          O problemă interesantă e cea ridicată de o excelentă traducătoare profesionistă, care mi-a făcut cinstea de a mă consulta īntr-o epistolă : cum traducem cuvintele dure, neruşinate, cuvintele tabu : le īndulcim sau nu? (Aceeaşi chestiune o atinge şi scrisoarea d-lui George Şipoş) - dar las răspunsul pe altă dată, pentru că nu mai am timp decīt să vă recomand, tuturor celor pasionaţi de problema traducerii, o carte interesantă a lui Ioan Kohn, din 1973: Virtuţile compensatorii ale limbii romāne, īn traducere, şi una fundamentală, cea a lui George Steiner: După Babel: aspecte ale limbii şi traducerii, apărută īn '83 īn romāneşte. Chance bonne°. (5,17)
          Mīine, la 19,54, vine Hamlet la "Doar o vorbă săţ-i mai spun"! Nu lipsiţi!

(87-11.VI.1997) TRADUCERI (III)     

          Bon jour! Comment allez-vous? Hello! How do you do? Je vais toujours vous parler de la traduction!
          Azi vom trece Canalul Minecii şi ne vom uita cu stupoare īn ce hal ajunge franceza tocată īn romāneşte... Īncep cu nişte spicuiri dintr-o carte - şi mai spun o dată că unele exemple mi-au fost oferite de scrisorile primite de la Mariana Gligor, Maria Straub-Petruţiu, Claudiu Gh.Ioan, Liliana Proca, Ruxandra Ioan şi persoana care a semnat NBT.   

          Care va să zică, deschidem volumul "Īntre datorie şi pasiune", conţinīnd īnsemnările zilnice ale regelui Carol al II-lea, apărut anul trecut īn traducerea şi sub īngrijirea conferenţiarului universitar Marcel-Dumitru Ciucă ("traducere" - pentru că regele īşi scria jurnalul şi īn franceză). Multe bizarerii ne īntīmpină īn această carte! La un moment dat, e vorba de o măguleală, şi editorul se arată foarte mirat de cuvīntul folosit de rege, cuvīntul "PERIENTA", inexistent: cu un pic mai multă luare-aminte, ar fi inteles că īn original e scris "PERIUŢĂ", adică echivalentul glumeţ pentru linguşeală.
          La fel, editorul pune un sarcastic "sic" la cuvīntul "sultă", ca şi cum ar fi cine ştie ce ciudăţenie, dar un simplu dicţionar de neologisme l-ar fi lămurit că sultă īnseamnă compensarea īn bani a unor diferenţe de moştenire.
          La traducerea din franceză, se īntīmplă īn aceasta carte lucruri şi mai anapoda. La p.284 e vorba de o cucoană care avea gura (zice autorul) "en cul de poule". Această expresie franţuzească, pe care decenţa mă īmpiedică s-o traduc mot-à-mot, se referă la stilul, obişnuit īn acea epocă, de a se ruja al femeilor, care le făcea buzele mici şi rotunjite. Tălmăcitorul traduce expresia prin "cioc de găină" - dar, īmi pare rău, īn original e vorba de un orificiu situat la antipod...
          Mai frumoasă e năzbītia de la p.409. Suntem īn perioada dinaintea celui de-al 2-lea Război Mondial şi e vorba de situaţia Italiei faţă de Germania. Regele foloseşte īn acest context, pentru Italia, denumirea de "le brillant second", adică "strălucitul secund, strălucitul adjunct", dar traducătorul, candid şi inocent, nu se-mpiedică īn exigenţele logicii, şi traduce: "al doilea briliant"! Ce să mai spui?!
          Dar cea mai spectaculoasă aiureală de traducere a acestei cărţi se petrece la p.125, unde se-ntīlnesc şi descifrarea absurdă a textului, şi necunoaşterea limbii şi a realităţilor. E vorba de un teritoriu al unei peninsule, situat la īnălţime, astfel că īn perioada cīnd se produce fluxul sau mareea (numit īn franceză "marée haute", adică maree īnaltă), locul acela devine din peninsulă, insulă. Īngrijitorul şi traducătorul ediţiei citeşte īn loc de "haute"-tante, iar īn loc de "marée"-Marie, şi astfel pasajul devine, spre irepresibilul nostru hohot de rīs, "este epoca mătuşii Maria şi īntr-adevăr ea este īnaltă". E "de comă", cum spun tinerii īn argoul lor.
          Mai am una de acelaşi calibru, de astă dată dintr-un film, īn care era vorba de nişte calamităţi ce se abătuseră asupra Franţei, printre care şi foametea. Foamete īn franceză se spune şi "disette" (cuvīnt īnrudit cu romānescul "bisect"), dar traducătoarea a scris pe ecran că īn Franţa a venit o cīntăreaţă!, confundīnd disette cu diseuză!
          Trec acum, īn final, la germană, şi vă spun că tot transformarea din ignoranţă a unei nenorociri īn ceva drăgălaş s-a petrecut īntr-o emisiune īn limba germană. Un fost deportat īn URSS povestea, īn limba germană, că "mai īntīi a fost febra tifoidă, apoi a venit dizenteria, dar o dizenterie mai neobişnuită". Traducerea īn romāneşte suna aşa: "mai īntīi a fost febra tifoida, apoi a venit liniştea, dar o altfel de linişte". Cum a fost posibilă aşa o stupizenie? Simplu: īn germană disenterie se spune Ruhr, iar linişte se spune Ruhe.
          Stimabili telesp., după asemenea catastrofe, care transformă foametea īn cīntăreţe de local şi dizenteria īn ţīrīit de greieri, daţi-mi voie ca, inspirat de blestemele lui Villon şi de pedepsele infernale ale lui Dante, să vă recit trei terţine la adresa traducătorilor de doi bani:
          Īn cea mai din străfunduri văgăună,/ īn cea mai hīdă şi īn cea mai chioară,/ īn cea mai mizerabilă genună,/ cu cazna cea mai grea şi mai amară,/ īn cloaca plină vīrf cu căcărează,/ īn cea mai crudă şi bestială ghiară/ mai jos decīt nu zace nici o loază:/ acolo-i vīră Dante Alighieri/ pe proştii care, cīnd traduc, trădează!      
          Vă salut intraductibil!

          Doamnelor, d-relor şi d-lor, bună seara, trag nădejde că aţi observat, de-a lungul lunilor īn care v-am mīncat, cotidian, cīte 5 minute din viaţă, că īn general sunt măsurat īn ceea ce priveşte aprecierile, tocmai ca să nu le demonetizez. Azi trebuie să vă spun că gogomănii, precum cele pe care am să vi le prezint acuşica, rar ţi-e dat să-ntīlneşti. Ele mi-au fost semnalate de tīnărul Cătălin Tudor Raţă. Voi comenta īn faţa dvs. cīteva din exemplele furnizate de scrisoarea sa.
          La un post important de televiziune s-a putut auzi, iar īntr-o gazetă sportivă s-a putut citi recent că, mă rog, Cutare "i-a primit la hotelul oraşului Paris" pe X şi pe Y. Gafa e mare. Nu există un hotel al oraşului Paris. Expresia "l'Hōtel de Ville" desemnează īn franţuzeşte pur şi simplu sediul municipalităţii, Primăria. (Cuvīntul hotel are o poveste frumoasă, el este, poate nu ştiaţi, direct īnrudit cu cuvintele "spital" şi "oaspete" - dar despre asta, altă dată).
          Īntr-un program de televiziune, titlul filmului "Génies en herbe" a fost tradus, furculisionic, cu Genii īn iarbă, numai că nu e vorba de nici un fel de titani-ai-gindirii care s-ar tăvăli pe pajişti şi cīmpii; locuţiunea "en herbe" are aici sensul de: care promite, care poate să devină; e oarecum apropiată ca sens de cea latinească citata deunăzi: in spe, sau de expresia romānească "īn faşă", deci genii īn faşă, nu īn troscot.
          Titlul filmului "Les Roseaux sauvages" a fost tradus, īntr-un ziar central serios, cu Trandafirii sălbatici, doar fiindcă cuvīntul īncepe cu roz - dar "roseau" īnseamnă trestie, nu trandafir, ar trebui să se ştie asta măcar datorită celebrei aserţiuni a lui Pascal, conform căreia omul nu e decīt "un roseau", o trestie, cea mai plăpīndă din univers - dar e mai presus de orice pentru că e o trestie gīnditoare!
          Un post de radio anunţa nu de mult că, la Paris, "nici o maşină a R.E.R. nu a ieşit pe traseu"; dar prescurtarea R.E.R. desemnează Reţeaua Expres Regională de Căi Ferate, deci e vorba de vagoane care n-au ieşit, şi nu de automobile.
          Un cunoscut post de televiziune furculisionează şi el, anunţīnd īntr-o ştire că "Parlamentul European a aprobat uniunea duanieră cu Turcia etc.". Ştiţi cumva dvs. ce īnseamnă īn romāneşte "duanieră"? Vă spun eu: nimic. Douanier īnseamnă pe romāneşte vamal, dar traducătorul ori n-a ştiut asta, ori i s-o fi părut d-lui că vamal miroase a mămăligă. Tot acolo, "formal acusations" era tradus prin "acuzaţii formale", ceea ce e o deformare acută, pentru că īn romāneşte "acuzaţii formale" īnseamnă (īncă) acuzaţii de formă, de ochii lumii, fără fond - īn timp ce, īn engleză, expresia īnseamnă nu altceva decīt "acuzaţii oficiale".
          Īntr-o carte apărută la o editură care publică masiv scrierile Agathei Christie, traducătorul formula, la un moment dat, că Hercule Poirot era "excitat" de o anume idee, dar autoarea nu voise să spună nimic sexual, ci doar că detectivul era preocupat, frămīntat de acea idee. Că nu e o simplă scăpare, ci o confuzie regulată, stă mărturie un pasaj aflat ceva mai departe; īl citez: "-Sună foarte convingător!, spuse Dermot. -Dar nu aşa de excitant!", remarcă d-na Eversleigh". S-ar zice că Agatha Christie a creat o lume de obsedaţi sexual, cīnd de fapt traducătorul īnţelege greşit cuvīntul englezesc "exciting", care-nseamnă palpitant, interesant, atrăgător. Amatorismul traducerii e vădit şi īn echivalarea invariabilă a lui "agreement" cu "agrement", care te face să te gīndeşti la bărcuţe şi iarbă verde (cu sau fără genii!), cīnd "agreement" īnseamnă "acord", "īnţelegere", ca īn expresia, care circulă şi la noi, "gentlemen's agreement", adică īnţelegere stabilită īntre două persoane pe bază de īncredere, fără acte.

          Vă doresc lac bun. (GOOD LUCK!) 
_______________________
        1) Cititorul, vizitatorul saitului, a īnţeles desigur că "traducerile" oferite de cerculeţele mov (nu roşii, ca de obicei) sunt, intenţionat, parodic, la fel de tīmpite precum cele comentate mai jos.