Lehămetit de tot, aș vrea să mor:
Să nu mai văd
netrebnici îmbuibați,
Pe cei
cinstiți, în cerșetori schimbați,
Credința, marfă ieftină-n obor,
Fecioara pură - scoasă la mezat,
Onoarea - aur fals, înșelător,
Cel drept, de forța strîmbă-nfrînt ușor
Desăvîrșirea luată drept păcat,
Frumosul - zugrumat de-un zbir mîrșav,
Cuminții - bănuiți de nebunie,
Curatul adevăr - numit prostie,
Și Binele - dat Răului ca sclav…
De
toate scap, de fac ultimul pas,
Dar, dacă mor - iubirea-mi cui o las?
Traducere de George
Pruteanu |
|
 |
Tir’d with all these, for restful death I cry:
As, to behold desert a beggar born,
And needy nothing trimm’d in jollity,
And purest faith unhappily forworn,
And gilded honour
shamefully misplac’d,
And maiden virtue rudely strumpeted,
And right perfection wrongfully disgrac’d,
And strength by limping sway disabled,
And folly (doctor-like) controlling skill,
And simple truth miscall’d simplicity,
And captive good attending captain ill.
And art made tongue-tied
by authority,
Tir’d with all these,
from these would I be gone
Save that, to die, I leave my love alone.
|
