ROMANŢĂ MICĂ
Ţi-s
ochii ca o seară cu ploaie şi cu lună.
O veştedă lumină răzbate de sub pleoape.
Ţi-s umezi ochii, doamnă, de plīns atīt de-aproape:
Ci bună dimineaţa să-ţi spun? sau noapte bună?
Căci nu e dimineaţă, precum nici noapte nu e...
Tristeţea-n trup se zbate. Surīsul dispărut
Ne-a-īntunecat sărutul. E aerul mai mut
Şi
īntre noi tăcerea ca şarpele se suie.
George Pruteanu
|