ROMANŢĂ MICĂ

Ţi-s ochii ca o seară cu ploaie şi cu lună

O veştedă lumină răzbate de sub pleoape

Ţi-s umezi ochii, doamnă, de plīns atīt de-aproape:

Ci bună dimineaţa să-ţi spun? sau noapte bună?


Căci nu e dimineaţă, precum nici noapte nu e...

Tristeţea-n trup se zbate. Surīsul dispărut

Ne-a-īntunecat sărutul. E aerul mai mut

Şi īntre noi tăcerea ca şarpele se suie.


                                                   George PRUTEANU