NOTE DE LECTURĂ 

        Maniheisme rigide şi... sulfuroase la Gabriel Andreescu¹. Toţi cei care nu aderă la viziunea sa asupra relaţiilor cu UDMR sau cu statele vecine sunt puşi īntr-o lumină "dubioasă". Fostul ambasador al Franţei, Bernard Boyer: "nu a părut că doreşte un dialog... (era) purtător de cuvīnt al prietenilor săi din PDSR..." (p.23). Īn loc să-i dea de gīndit faptul că ambasadorul "compara concepţia maghiară cu fostele teorii naziste", G.A. preferă să critice leneşa Constituţie franceză "care nu se oboseşte să recunoască minorităţile" (id.). Radu Vasile: "legătură - vizibilă ori ocultă, cumpărată sau cīştigată - cu strategii cuplului Iliescu-Năstase... poziţie anti-UDMR" (p.44). Doamna Karen Fogg, ambasadoarea Uniunii Europene e şi ea "suspectă": "dorea nu să ne asculte, ci să ne explice" şi manifestă o "ciudată antipatie faţă de UDMR" (p.24). Octavian Paler: "locul intelectualilor de tipul lui, īntr-o societate de complexitatea celei moderne, nu poate fi decīt marginal" (p.142). Consilierul prezidenţial Dan Petre: "mi-a dat mīna, uitīndu-se pe deasupra mea. Aşa ceva pīnă atunci nu făcuse" (p.151). Augustin Buzura: "efort de om bolnav, aşa cum şi era... Ieşire paranoică... Mercenar al regimului Iliescu... L-am urmărit īnghesuind-o, īndelung, pe Zoe Petre, līngă un canat al uşii. O acaparase cu stilul acela dizgraţios... Furia unui om bolnav, cu viziuni stīngace, cīnd nu caraghioase..." (pp.155-157). Nici Al.Paleologu (v.p.64) sau Al.Zub nu sunt cu totul īn ordine. Ba chiar nici Preşedinţia şi Emil Constantinescu: "Constantinescu dezavua graba unor afirmaţii făcute de Severin la Budapesta. El spunea: «nu a existat mandat» pentru Severin şi «bilingvismul şi Universitatea ‘Bolyai’ nu formează probleme interne ale Romāniei»... Am realizat că preşedintele īşi formase o echipă pentru politica externă care-şi era suficientă sieşi" (p.139)...  ¤  Poate şi din cauză că e convins că "dexteritatea beletristică are o valabilitate foarte restrīnsă" (p.130), scriind, īn altă parte "el invoca ca argument" (p.89), constat cu uimire că G.A. nu stăpīneşte sensul unui cuvīnt ca "ditiramb": "A īnceput cu o ditirambă (sic) la adresa lui Ulici..., cu un ton atīt de rău īncīt a creat stupoare. «Un tip ignorant», a spus..." (p.155). Dar "ditiramb" (folosit de obicei la plural, "ditirambi"), nu īnseamnă, cum crede aici G.A., "critică aspră", ci dimpotrivă: laudă exagerată, urcare īn slăvi...

*

        Am citit o carte cu multă substanţă, pe a cărei pagină de titlu scrie aşa: International IDEA, Democraţia īn Romānia, traducere din engleză de VISUAL PERSISTENCE². Nu ştiu ce sau cine este "Visual Persistence", dar am remarcat, cu neplăcere, că nu traduce deloc la nivelul la care s-ar cuveni pentru o editură cu prestigiul pe care-l are, pe drept cuvīnt, Humanitas. Voi da cīteva exemple, din mult mai multe posibile. La p. 43, e vorba de "Emil Constantinescu, profesor şi fost decan al Universităţii din Bucureşti...". Nu există "decan" al Universităţii; confuzia cu "rector" e de neadmis. ¤  Dacă īn alte rapoarte, echivalarea e corectă, īn cel intitulat Īndeplinirea aspiraţiilor tranziţiei, noţiunea de "comisie", ca instituţie componentă a Senatului Romāniei, e mereu tradusă (de fapt, e o calchiere eronată după englezescul "committee") prin "comitet" (pp.27, 28, passim), ceea ce e fals.  ¤ "Noua majoritate va folosi mai bine procesul de mediere..." (p.115). Un proces nu se "foloseşte", iar medierea e o "procedură", nu un "proces". ¤ Făcīnd referire la un text realizat īn colaborare, traducătorul produce formulări grosiere: "potrivit lui Ştefoi-Sava, Guvernul a furnizat etc." (p.118). Trebuia: "potrivit raportului/ documentului Ştefoi-Sava" etc. sau ceva similar. ¤  Inabilitatea sintactică naşte exprimări pentru care un liceean ar fi depunctat: "comisiile parlamentare ar trebui să aibă dreptul de a obliga prezentarea membrilor executivului..." (p.119), adică de "a-i obliga să fie prezenţi"...  ¤  Alte exemple, īn acelaşi sens, al stīngăciei puerile: "serviciile se presupun a fi sub supravegherea CSAT..." (p.108); sau: "...mass-media urmează a fi monitorizată" (p.171); "mass-media" e un plural, īnseamnă "mijloacele de informare īn masă", aşadar acordul trebuia să fie la plural: "monitorizate"; sau: "membrii Parlamentului...s-au considerat drept apărători decīt supraveghetori ai serviciilor secrete" (id.); sau: "...Noica şi căutarea sa a «romānismului»" (p.66); sau: "...deplasarea īn alte ţări īn afara celor vecine sau Greciei" (īn loc de "a Greciei").  ¤  Inadecvarea terminologică duce la obscurităţi: "Turianu a acceptat pe evidenţa sa o plīngere a opoziţiei" (p.121).  ¤  Oricīt ar fi de necrezut, se ajunge pīnă la crase anacoluturi: "Acesta este un mod pentru Parlament de a se sustrage răspunderii sale, căci deşi răspunderea finală pentru o asemenea «legislaţie» se poate spune că este a Parlamentului, ceea ce nu se va īntīmpla īn practică, şi nici publicul nu va percepe acest lucru ca atare" (p.120). Fraza, şubredă şi-n prima parte, e "īn aer", nu are sfīrşit.  ¤  Prin unele note de subsol (pp.67, 106), traducătorul a pus textul īn concordanţă cu actualitatea. N-a făcut-o, īnsă, consecvent, astfel că, deşi apărută la sfīrşitul anului trecut (prefaţa e datată "octombrie 1997"), cartea conţine fraze ca: "Un semn mai puţin īncurajator este faptul că actualul şef al SRI, care trebuia īnlocuit şi care are un trecut foarte controversat, nu dă semne că ar pleca" (!!? - p.108).  ¤  Denumirile unor instituţii nu concordă cu cele reale; astfel, la p.45, se vorbeşte de "Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat" (īn loc de "...Creştin-Democrat") sau, la p.41, de "Ministerul Educaţiei şi Īnvăţămīntului", ceea ce este un hibrid bizar. Prin lege, denumirea acestui minister este "Ministerul Īnvăţămīntului" (cum e şi firesc); de la o vreme, instituţia a auto-adoptat denumirea de "Ministerul Educaţiei Naţionale" (nevalidată de Parlament). Oricum, combinaţia de la p.41 e fantezistă.  ¤  Unele gafe ating culmi ale ridicolului, cum e cea īn care e confundat un document cu... un avion: vorbindu-se de convenţii internaţionale la care Romānia e membră, se enumeră printre acestea şi "Charter-ul European pentru Limbi Regionale şi ale Minorităţilor, Charter-ul European pentru Autoadministrare Locală" etc. (p.163). Dar, pentru numele lui Aurel Vlaicu!, "charter-ul" e un tip de cursă aviatică, aici cuvīntul necesar era "carta"! ____________________________

          1) Solidaritatea alergătorilor de cursă lungă - Jurnal tematic, Ed. Polirom, Iaşi, 1998, Col. "Ego", 192 p.
          2) Ed. Humanitas, Buc., 1997, 232 p.

www.pruteanu.ro