• Mi-am construit singur acest sait, de la început pînă la sfîrşit, deşi profesia şi specializările mele sunt cu totul altele decît web-design-ul (dizainul). Vă rog, aşadar, să scuzaţi erorile, bug-urile, poate naivităţile, sigur imperfecţiunile şi, în genere, să scuzaţi tot ce poate fi scuzat. Mulţumesc.
            Am folosit programele FrontPage Express (Windows 98) şi Microsoft Front Page (Windows XP), Macromedia Fireworks 4, Macromedia Dreamweaver , precum şi numeroase alte programe pentru prelucrarea/editarea imaginilor, a sunetului, a clipurilor video.
            M-au ajutat şi mă mai ajută următoarele cărţi:
            • Cum utilizăm Dreamweaver 4 şi Fireworks 4 de Lon Coley, trad. de I.V.Papa, Ed. Condyli, 2001, 296 pp.;
            • FrontPage pentru începători de Joe Habracken, trad. de M.D. Pavelescu, Ed. Teora, Buc., 2002, 184 pp.;
            • Microsoft FrontPage 2002 de David Plotkin, trad. de C. Radulian şi M.Mănăstireanu, Ed. Teora, Buc., 2002, 504 pp.;               
            • Macromedia – Dreamweaver 4 de Garo Green şi Lynda Weinman, trad. de M. Mănăstireanu, Ed. Teora, Buc., 2002, 478 pp.;
            • Crearea paginilor Web pentru aMICI de Bud Smith şi Arthur Bebak, trad. de R.C.David, Ed. Tehnică, 2002, 382 pp.;
            • Site-uri WEB - metode şi tehnici de realizare de Georgeta Drulă, Ed. Semne, Buc., 2002, 272 pp.;
            • Totul despre HTML 4 de Rick Darnell, trad. de L. Crăciun, Al. Dona, I. Manea şi S. Bogdan, Ed. Teora, 2002, 1008 pp.;
           • Design pentru Web - Ghid pentru crearea, proiectarea şi publicarea propriului site Web de Robin Williams şi John Tollet, trad. de M. Danciu, Ed. Corint, 2003, 288 pp.;
            • Optimizarea paginilor Web de Călin Ioan Acu, Ed. Polirom, Iaşi, 2003, 328 pp.;
            • Crearea paginilor web de Paul McFedries, trad. de Doru Sorin Voin, Ed. All, Buc., 2003, 394 pp.;
            • HTML pentru World Wide Web - cu XHTML şi CSS de Elizabeth Castro, trad. de S. şi T. Preda, Ed. Corint, 2003, 480 pp.;
            • PHP 4 de Bill McCarty, trad. de Mihai Mănăstireanu, Ed. Teora, 2003, 448 pp.;
            • Flash 5 de G. Leete şi E. Finkelstein, Ed. Tehnică, Buc., 2003, 354 pp.;
            • JavaScript pentru World Wide Web de Tom Negrino şi Dori Smith, trad. de O. Păun şi D.-A. Dimitriu, Ed. Corint, 2004, 498 pp.;
            • PHP pentru World Wide Web de Larry Ullman, trad. de M. Mănăstireanu, C. Radulian şi R. Biriş, Ed. Teora, Buc., 2004, 340 pp.;
            • JavaScript de J.-C. Gigniac & C. Nilly, Ed. Micro Application, Paris, 2004, 416 pp.;
            • PHP 5 de S. Lecomte, Ed. First Interactive, Paris, 2004, 400 pp.;
            • HTML & JavaScript de Ph. Chaleat & D. Charnay, Ed. Eyrolles, Paris, 2004, 454 pp.;
            • Internet - Ghid complet de utilizare de Linda Bird, Ed. Corint, Buc., 2004, 548 pp.;
            • PHP, MySQL şi Apache de Julie C. Meloni, trad. A. Georgescu & D. Dimitriu & O. Păun, Ed. Corint, Buc., 2005, 612 pp.;
            • JavaScript fără mistere de Jim Keogh, trad. C. Radulian, Ed. Rosetti Educaţional, Buc., 2006, 378 pp.,
precum şi diverse manuale şi "tutoriale" de pe Internet (în special pentru "php").

            • Motivul muzical care vă întîmpină este o esenţializare (realizată sumar pe compiuter) a melodiei  My Fair Lady  (v. şi variante, în pagina deschisă de linkul următor) din musicalul lui Frederick Loewe, My Fair Lady (1956), după care regizorul George Cukor a făcut un film nu mai puţin celebru (8 Oscaruri; cu Audrey Hepburn şi Rex Harrison; dar n-aş putea spune că montările de la Londra şi New York cu Julie Andrews în rolul Elizei Doolittle şi acelaşi Rex Harrison  n-au fost senzaţionale). Cortina sonoră pe care am ales-o şi am folosit-o  în toate cele 3 cicluri ale emisiunii Doar o vorbă săţ-i mai spun (de la Tele 7 abc, de la Pro TV şi de la TVR-)1 a fost această melodie. De ce? Libretul lui Loewe e bazat pe piesa lui G.B. Shaw, Pygmalion. E vorba, în piesa lui Shaw, de o femeie simplă şi vulgară care, prin lecţiile de bună vorbire primite de la profesorul Higgins şi, în cele din urmă, prin iubirea care-i uneşte, devine o lady. Ei bine, exact asta am vrut şi vreau să sugerez: că buna vorbire (ieşită din bună gîndire) şi dragostea înnobilează pe om.

           • Imaginea de fond a multor pagini (şi laitmotiv al saitului) este litografia Drawing Hands (Mîini desenînd, 1948) a marelui artist olandez Maurits Cornelis Escher (1898-1972, care, alături de Salvador Dali, a revoluţionat arta imaginii în secolul XX. Am accentuat – ca un omagiu adus lui Escher, dar şi ca o ilustrare a propriilor mele gînduri – transformarea ficţiunii în real şi a realului în ficţiune prin prelungirea acelui capăt de creion care iese din însuşi desenul în care se află…

            • Motoul (în franceză veche) este din celebrul cuvînt Către cititor (Au lecteur)  de la începutul primului volum al Eseuri-lor lui Montaigne (1580). Consider Eseurile  lui Montaigne una din primele 10 cărţi de căpătîi ale omenirii.

            • Am adoptat, ca siglă a saitului, cunoscutul simbol yin-yang (sau tai-chi), pentru sugestia dialectică pe care o conţine: cred în dialectică, cred în lumea cu doi poli, cred în complexitatea duală a omului (un bărbat adult normal are în el – altminteri e incomplet – şi un pic de copil şi un pic de femeie), cred în faţa şi reversul lucrurilor ş.a.m.d.

            • Am folosit termenii  sait (un sait, două saituri), şi nu variantele sit sau site din următoarele motive: sit trebuie păstrat cu specializarea sa din domeniul arheologiei etc.: „un sit arheologic important se află în zona Sarmisegetusa”; varianta site o găsesc desuetă în 2003, cînd un sait pe Internet a încetat să mai fie ceva „exotic” sau de import, încît să fie nevoie să păstrăm forma din limba de origine. Logic şi firesc mi se pare să scriem conform legităţilor limbii române, adică aşa cum pronunţăm (în situaţiile în care acest lucru este perfect posibil), aşa cum am făcut de-a lungul timpului şi cu tramvai (tramway), pulover (pull-over), henţ (hand’s), meci (match), trenci (trench-coat), closet (water-closed) şi nenumărate altele. Aceeaşi explicaţie şi pentru compiuter. În privinţa lui design, aş înclina spre folosirea formei cu cetăţenie română dizain, dar fiind vorba de un cuvînt (încă) de specialitate, nu unul cu adevărat "popular", admit că e utilizabil, fără strîmbătură, şi xenismul respectiv. (V. şi Sait, maus, clic).

               Saitul e compus din 9 (+ 2 : Forum, GuestBook) = 11 secţiuni, dintre care cele mai multe au, la rîndul lor, subsecţiuni.

              Saitul e construit pentru fereastra de dimensiuni 800/600 (de altfel, paginile sale esenţiale se deschid automat în această dimensiune), în browser-ul Internet Explorer. Pe dimensiuni mai mari, proporţiile din interiorul unor pagini - chestiune şi de gust - pot părea nesatisfăcătoare. Saitul a fost proiectat pentru litere de dimensiunea Medium (în Internet Explorer: View / Text Size / Medium). Litere mai mari pot provoca dereglări ale aspectului panourilor.

PRECIZARE IMPORTANTĂ. Tot ce se află în cele 9 secţiuni ale acestui sait (cel puţin deocamdată, în 2004) trebuie considerat ca grupări de mostre, şi nu ansambluri "rotunde", finisate, aşa cum e o carte tradiţională, pe hîrtie. Tocmai de aceea, în cea mai amplă secţiune (Viaţa din cărţi), vizitatorul are de mai multe ori ocazia să aranjeze  materia după criterii pe care le alege singur - ceea ce într-o carte obişnuită nu e cu putinţă.